Fanii World of Warcraft încă tremură când își amintesc de molima Corrupted Blood, o pandemie ce a cuprins universul jocului în anul 2005. Totul a început pe data de 13 septembrie și a durat o săptămână, timp în care, după introducerea noului raid Zul’Gurub și boss monster-ului acestuia, Hakkar the Soulflayer, care arunca pe oponenții săi o vrajă numită Corrupted Blood, caracterele slabe din joc au început să piară unul câte unul.
Original, vraja lui Hakkar a fost gândită să dureze doar câteva secunde și să aibă efect doar în zona Zul’Gurub, dar s-a transformat în scurt timp într-o pandemie la nivel global care a curățat servere întregi de caractere de nivele mic și a dus la necesitatea adoptării unor măsuri de carantină. Dar cu toate precauțiile luate, timp de câteva zile de coșmar nu s-a putut face nimic cu excepția evitării orașelor dens populate și a renunțării la joc din partea multora dintre amatori, până în momentul în care, printr-o combinație de patch-uri s-a putut reveni la setările originale și stopa răspândirea.
Bineînțeles, fiind vorba doar de o afecțiune virtuală, efectele infecției Corupted Blood nu se pot compara cu cele ale pandemiei cu care ne confruntăm în prezent. Dar evenimentul din 2005 a oferit specialiștilor în microbiologie un model de studiu la care să se raporteze și în cazul unui scenariu asemănător în lumea reală. S-au scris numeroase lucrări și articole pe tema incidentului Corrupted Blood, iar acum, la 15 ani de la întâmplare, cercetătorii implicați își unesc din nou forțele pentru a stopa COVID-19.
Incidentul Corrupted Blood a contribuit la studiul comportamentului uman
Dr. Eric Lofgren, în prezent cercetător la universitatea Washington, unul din statele cel mai greu lovite de pandemie, studiază în prezent modul în care COVID-19 va influența sistemul medical al Statelor Unite ale Americii în eventualitatea răspândirii infecției mai mult decât în prezent. La ora actuală, doctorul, împreună cu echipa sa, adună date din Europa și Asia pentru a putea aproxima numărul maxim de pacienți de care este capabil să aibă grijă statul său, precum și ce se va întâmpla în eventualitatea în care infecția se transmite mai departe și la doctorii sau asistentele care au grijă de ei.
Judecând după ceea ce s-a întâmplat deja în Wuhan și Italia, Dr. Eric Lofgren se teme că în viitorul apropiat și Statele Unite ale Americii s-ar putea să înfrunte aceeași soartă și trebuie să se pregătească de pe acum pentru ce-i mai rău. În ceea ce privește jocul World of Warcraft, incidentul Corrupted Blood l-a ajutat pe Dr. Eric Lofgren să înțeleagă mai bine comportamentul oamenilor în situații de criză și ce impact are reacția fiecărui individ în parte asupra evoluției lucrurilor.
În mod eronat, adesea privim pandemiile ca pe un lucru inevitabil în fața căruia nu putem face nimic. Nu mulți gândim la rece spunând: da, avem un virus, vom sta în carantină și ne vom face bine. Întotdeauna există indivizi care au o aversiune față de hotărârile autorităților și asta complică întotdeauna lucrurile. Jucător pasionat al variantei clasice World of Warcraft, Dr. Eric Lofgren încă speră ca Blizzard să lanseze o variantă dinaintea patch-ului care a liniștit apele și să fie martor în direct la reacția jucătorilor. Ideea pare puțin morbidă în contextul de față, dar acest lucru ar putea ajuta mulți cercetători să prevadă efectele răspândirii și mai accentuate a coronavirusului în lumea reală.
Ce transmite Dr. Eric Lofgren tuturor americanilor?
În universul World of Warcraft incidentul Corrupted Blood a fost unul total neprevăzut, la fel cum susținem în general și despre coronavirus. Dar, ceea ce ar trebui să conștientizăm în legătură cu realitatea lucrurilor, este că natura se pricepe de minune să ne îmbolnăvească atunci când își dorește cu adevărat asta și cea mai bună atitudine pe care o putem adopta este să nu-i subestimăm forța.
La nivel mondial, din toate punctele de vedere, ceea ce se întâmplă acum din cauza pandemiei este un dezastru. Însă ceea ce ar trebui să facem pentru a minimiza pagubele este să luăm aminte la recomandările specialiștii. Dacă ni se spune să stăm în casă pentru a reduce contactul cu ceilalți oameni, înseamnă că trebuie să stăm în casă; Iar dacă ni se sugerează să facem provizii, asta nu se traduce prin încărcarea locuințelor cu munți de hârtie igienică și măști medicale de care noi nu avem nevoie, dar există medicii cărora chiar le folosesc, ci să fim cumpătați, să avem grijă de cei mai slabi decât noi și să încercăm să ajutăm cum putem!
