Acupunctura este acea practică a medicinei alternative, ce de câțiva ani a început să capete contur și în țara noastră. Deși sceptice la început, tot mai multe persoane aleg calea acupuncturii ca terapie alternativă contra durerii și contra diferitelor probleme de sănătate.
Deși nu trebuie să renunțăm la tratamentele medicale clasice, putem folosi acupunctura ca adjuvant și, în cazuri ce nu necesită intervenția medicului, această metodă poate fi mult mai utilă decât o medicație ce poate avea efecte adverse.
De ce este acupunctura atât de diferită de medicină clasică?
În Occident, Omul este considerat o entitate mecanică de către corpul său și o entitate psihică de către psihicul său. Funcțiile sale multiple, observate și studiate în detaliu, sunt guvernate de un sistem complex: sistemul nervos. Pentru a înțelege mai bine ființele umane și, prin urmare, pentru a le controla și trata mai bine, medicul care practică medicina clasică, occidentală, este specializat într-o anume specialitate, pe anumite organe, pe care le izolează de toate și pe care le disecă până la etapa moleculară. Fiecare medic va fi astfel un specialist în domeniul său.
Concepția tradițională chineză este diferită. Omul este considerat a fi o entitate în sine. Funcțiile organice și psihice sunt legate, respectă aceleași legi și interferează reciproc. Omul trăiește într-o lume cosmică și este o parte integrantă a acestui cosmos: trăiește cu el, în el și prin el. Omul nu este separat de cosmos. Și se pare că cel mai mare organ al omului, pielea, servește ca o „legătură” între cosmos și corpul uman. Putem spune că vorbim despre un microcosmos în macrocosmos.
În Occident, gândirea medicală și cercetările în neuroștiințe arată că funcționarea corectă a ființelor umane este posibilă datorită nervilor și, ca atare, sistemul nervos este plasat în centru. În China, sănătatea în cea mai bună formă a ei rezultă din circulația energiei și respectă legile Yin / Yang și ale celor Cinci Elemente.
Bazele durerii în medicina tradițională chineză
Teoria Yin și Yang reprezintă pilonul principal al medicinei tradiționale chineze (TCM). Aduce noțiunea de dualitate în clasificarea obiectelor și a fenomenelor naturale. Avem astfel partea însorită, iluminată, limpede, adică Yang și partea umbrită, ascunsă, întunecată, adică Yin. Dar aceste două contrarii sunt, de fapt, un întreg!
Cu această teorie se amestecă conceptul de energie (Qi). Alternanța lui Yin și Yang, esențială pentru menținerea unei stări de echilibru energetic, are ca rezultat o transformare ciclică, bazată pe teoria celor cinci mișcări și a interacțiunilor lor fiziopatologice. Viscerele și meridianele sunt baza structurală a corpului. Energia (Qi), sângele (Xue) și fluidele corporale (Jin Ye) constituie substanța sa. Meridianele fac parte din acest sistem pentru a permite circulația Qi și a sângelui în corp. Ele formează o rețea care leagă regiunile superficiale și regiunile profunde ale corpului.
Conform medicinei tradiționale chineze, conceptul de durere este împărțit în sindromul Bi și sindromul Tong. Sindroamele dureroase se pot manifestă în viscere (includ cinci organe și șase măruntaie), anumite măruntaie (creierul, măduva, oasele, vasele, vezica biliară și uterul), pielea, carnea (mușchii), vasele, tendoanele și meridianele. Deoarece etiologiile, patogeniile, localizările și simptomele durerii sunt diferite, tratamentele lor vor fi, de asemenea, diferite.
În medicina tradițională chineză, practicată și la acupuncturabucuresti.ro, cauzele bolii sunt clasificate în trei categorii: cauze externe, cauze interne și alte cauze.
Durerea și cauzele acesteia au fost descrise acum aproape 2000 de ani în Nei Jing: „Durerea se datorează blocajului, deblocarea este nedureroasă”. Cu alte cuvinte, obstrucția provoacă durere. Prin urmare, indiferent de originea și locația sa, o manifestare dureroasă este întotdeauna cauzată de un blocaj al mișcărilor de energie din organe și intestine, sau meridiane.
Sindromul Bi este localizat în piele, mușchi, vase, tendoane, oase și meridiane. Se caracterizează prin cauze externe și cauze interne.
Sindromul Tong, de cauză internă, este localizat în cele cinci organe.
Principiul tratamentului durerii prin acupunctură
După cum s-a menționat anterior, durerea este un blocaj al energiei. Cu toate acestea, variază în funcție de locația și cauzele sale. Tratamentul durerii în acupunctură se bazează pe principiile medicinei tradiționale chineze, care vor trata durerea de-a lungul a trei axe, respectând cu precizie informațiile specifice locației și cauzelor sale.
Dezobstrucția
Se folosește atunci când meridianele sunt afectate. Funcția acestora din urmă este de a face membrele și viscerele să comunice, să permită circulația Qi și a sângelui și să mențină și să hrănească viscerele și țesuturile corpului. Funcționarea corectă a meridianelor este garantată de liberă circulație a acestora. Dacă aceasta din urmă este deficitară, va bloca mișcările de energie și va provoca durere. Această tehnică constă din puncte de acupunctură precise pe meridianul relevant.
Regularizarea funcției Qi
Se referă la atacurile asupra organelor. Durerile celor cinci organe, ale celor șase viscere și a altor părți sunt în esență legate de disfuncția organelor și tulburări ale funcției energetice. Scopul tratamentului este de a regla această funcție energetică prin punctele Shu și Mu.
Expulzarea
Se aplică celor șase excese, mucusului și stagnării sângelui. Cele șase excese atacă pielea, mușchii, vasele, tendoanele și oasele prin obstrucționarea meridianelor, iar durerea este cauzată de stagnarea sângelui și a mucusului. În aceste cazuri, se folosește adesea moxibustia.
În concluzie…
Durerea pacientului este o problema frecventă. Acupunctura este o tehnică atât preventivă, cât și curativă, ce poate rezolva durerile și alte afecțiuni ale unui pacient.
Dacă își mențin echilibrul energetic, oamenii rămân sănătoși. Durerea este reflectarea unui blocaj energetic. Astfel, acupunctura este o modalitate de a ajuta corpul să recâștige echilibrul energetic. Prin acupunctură, dar și prin optimism, oamenii vor fi vindecați!
